Forța de muncă în Republica Moldova:ocuparea și șomajul în anul 2021

Forța de muncă în Republica Moldova:ocuparea și șomajul în anul 20211

Forța de muncă

Conform rezultatelor Anchetei forței de muncă (AFM)2, în anul 2021, forța de muncă (populația activă) a Republicii Moldova, care include populația ocupată plus șomerii, a constituit 871,6 mii persoane (comparativ cu 867,3 mii în 2020).

În cadrul forței de muncă, ponderea bărbaților (52,9%) a fost mai înaltă în comparație cu cea a femeilor (47,1%), iar ponderea persoanelor economic active din mediul rural a fost mai mare ca ponderea celor din mediul urban (55,0% și, respectiv, 45,0%).

Rata de participare la forța de muncă a populaţiei de 15 ani și peste(proporția forței de muncă de 15 ani şi peste în populaţia totală de aceeași categorie de vârstă) a constituit 41,1%, fiind în creștere față de nivelul anului precedent (în anul 2020 - 40,3%). Acest indicator a atins valori mai înalte în rândul populației masculine – 46,5%, în comparație cu cea feminină – 36,4%. Ratele respective pe medii au înregistrat următoarele valori: 47,1% în mediul urban și 37,2% în mediul rural (Figura1).

Datele graficului în format .xlsx

În categoria de vârstă 15-29 ani acest indicator a avut valoarea 30,6%, iar în categoria 15-64 ani3 – 49,1%. Valoarea acestui indicator pentru populația în vârstă de muncă conform legislației naționale (16-58 ani pentru femei și 16-62 ani pentru bărbați) a fost de 52,7%.

Rata de participare la forța de muncă a persoanelor cu dizabilități4 a constituit 14,1%, inclusiv 14,1% la bărbați, 13,9% la femei, 15,9% în mediul urban și 13,3% în mediul rural.

 

Ocuparea

Populaţia ocupată a constituit 843,4 mii persoane, fiind în ușoară creștere față de anul 2020 (834,2 mii). Ca și în cazul populației economic active, ponderea bărbaților este mai mare față de cea a femeilor (52,5% bărbați și 47,5% femei), iar ponderea persoanelor ocupate din mediul rural a fost mai mare față de cea a persoanelor ocupate din mediul urban (55,0% mediul rural și, respectiv, 45,0% mediul urban).

Rata de ocupare a populaţiei de 15 ani şi peste(proporţia persoanelor ocupate în vârstă de 15 ani şi peste fată de populația totală din aceeași categorie de vârstă) a fost de 39,8%, fiind, la fel, în creștere față de nivelul anului precedent (38,8% în 2020). Rata de ocupare a bărbaților (44,7%) a fost mai înaltă în comparație cu cea a femeilor (35,4%). În distribuţia pe medii de reşedinţă acest indicator a avut valoarea de 45,6% în mediul urban și 36,0% în mediul rural. Rata de ocupare a populației în vârstă de muncă (16-58 ani pentru femei și 16-62 ani pentru bărbați) a fost de 50,9%, a populației în vârstă de 15-64 ani – 47,5%, iar în categoria de vârstă 15-29 ani acest indicator a înregistrat valoarea de 28,9% (Figura 2).

Datele graficului în format .xlsx

Analiza ratelor de ocupare pe grupe de vârstă scoate în evidență cele mai mari discrepanțe la persoanele de 25-34 ani atât pe sexe (cu 18,4 p.p. discrepanță mai mare pentru bărbați), cât și pe medii de reședință (cu 11,0 p.p. mai mare pentru mediul urban). În funcție de sexe, diferențe mari sunt înregistrate și la grupa de vârstă 55-64 ani (cu 14,0 p.p mai mare pentru bărbați), iar după mediul de reședință și la grupa de vârstă 35-44 ani (cu 13,0 p.p. mai mari pentru urban). O rată de ocupare mai mare la femei față de bărbați se înregistrează doar la persoanele de 45-54 ani (cu 7,0 p.p.) (Figura 3).

Datele graficului în format .xlsx

Rata de ocupare a persoanelor cu dizabilități a constituit 13,5%. În distribuția pe sexe acest indicator a înregistrat valorile: 13,7% pentru bărbați și 13,2% pentru femei. Rata de ocupare a persoanelor cu dizabilități din mediul urban a fost mai înaltă (14,3%) în comparație cu rata pentru persoanele din mediul rural (13,2%).

Din distribuția persoanelor ocupate pe activități economice rezultă că, în sectorul agricol au activat 181,2 mii persoane sau 21,5% din totalul persoanelor ocupate, numărul acestora crescând cu 3,0% față de nivelul anului precedent (în anul 2020 - 175,9 mii și, respectiv, 21,1%).

În activitățile non-agricole au fost ocupate 662,3 mii persoane sau 78,5% din total ocupare (în 2020 - 658,3 mii, și, respectiv, 78,9%). Ponderea persoanelor ocupate în industriea constituit 14,4% (în anul 2020 – 14,6%), inclusiv în industria prelucrătoare 11,9% (indicator ODD 9.2.2 ) (în 2020 – 11,7%), iar în construcții7,7% (în 2020 - 7,2%). Numărul persoanelor ocupate în industrie a fost de 121,6 mii, fiind practic la nivelul anului trecut (în 2020 – 121,4 mii), iar în construcții a constituit 65,1 mii, crescând cu 7,8% față de anul 2020 (60,4 mii). În sectorul servicii au activat 475,5 mii sau 56,4% din totalul persoanelor ocupate (în anul 2020 - 476,5 mii și, respectiv, 57,1%) (Figura 4).

Datele graficului în format .xlsx

Dintre toate activitățile non-agricole, sectorul servicii a înregistrat cele mai înalte discrepanțe în populația ocupată în funcție de sexe (cu 20,4 p.p. mai mare pentru femeile ocupate), urmat de sectorul construcții (cu 12,3 p.p. – pentru bărbații ocupați) și în funcție de medii (cu 32,8 p.p. mai mare pentru populația ocupată din mediul urban) în același sector al construcțiilor (Figura 5).

Datele graficului în format .xlsx

În aspect teritorial, 28,3% din populația ocupată activează în municipiul Chișinău. La o diferență relativ mică, de 31,1% din total ocupare, se situează regiunea de Nord, urmată de regiunea Centru cu 26,0% și, respectiv, regiunea Sud cu 14,6%. Analiza repartizării ocupării după activitățile economice relevă faptul că, sectorul servicii predomină în toate regiunile statistice, înregistrând valori cuprinse între 41% și 75%, industrieși construcții predomină în regiunea Centru (16,0% industrie și, respectiv, 10,3% construcții ) și sectorul agricultură – în regiunea Nord (40,4%) (Figura 6).

Datele graficului în format .xlsx

În repartizarea după forme de proprietate, 71,2% din populația ocupată a activat în sectorul privat și 28,8% - în sectorul public (în 2020, 70,2% - sectorul privat și, respectiv, 29,8% - sectorul public).

Structura populației ocupate după statutul profesional relevă că marea majoritate o constituie salariații - 78,2% din total ocupare sau 659,3 mii persoane (în 2020, 78,1% sau 651,8 mii persoane), urmați de lucrătorii pe cont propriu (16,9%) și lucrătorii familiali neremunerați (4,5%). Majoritatea absolută a salariaților (89,4%) a fost angajată pe o perioadă nedeterminată de timp.

În funcție de sexe, femeile înregistrează ponderi mai mari în rândul salariaților și lucrătorilor familiali neremunerați, iar bărbații - în rândul lucrătorilor pe cont propriu. În funcție de mediul de reședință, salariații predomină în mediul urban, lucrătorii pe cont propriu și lucrătorii familiali neremunerați - în mediu rural (Figura 7).

Datele graficului în format .xlsx

Munca nedeclarată5 în rândul salariaților a constituit 6,6%, fiind practic la nivelul anului precedent (6,5% în 2020). Practica de angajare fără perfectarea contractelor individuale de muncă (în baza unor înțelegeri verbale) este mai frecventă printre bărbați (8,6%) decât pentru femei (4,7%). Cele mai mari ponderi ale salariaților care lucrează doar în baza unor înțelegeri verbale, sunt estimate în agricultură (58,0%), construcții (13,3%), comerț (10,0%) și industrie (7,1%).

În sectorul informal au lucrat 16,9% din totalul persoanelor ocupate în economie (în 2020 – 16,7%), iar 22,8% au avut un loc de muncă informal(în anul 2020 – 22,4%). Din numărul persoanelor ocupate informal salariații au alcătuit 23,8%. În sectorul non-agricol ponderea ocupării informale a constituit 11,3% (indicator ODD 8.3.1 ). Cea mai mare pondere a persoanelor ocupate informal este înregistrată în construcții (65,1% din totalul persoanelor ocupate în construcții).

Din totalul salariaților, 6,9% au avut un loc de muncă informal și, în același timp, au primit salariul „în plic”, iar cele mai mari ponderi ale acestora se estimează pentru activitățile din agricultură (57,9%), construcții (13,2%), comerț (10,3%) și industrie (7,3%).

Numărul persoanelor subocupate6 a fost de 25,1 mii, ceea ce reprezenta 3,0% din totalul persoanelor ocupate, fiind în descreștere față de nivelul anului precedent (rata de subocupare în anul 2020 a constituit 4,9% sau 41,2 mii persoane din totalul persoanelor ocupate).

Din totalul persoanelor ocupate, 7,6% au declarat că doresc să schimbe situația în raport cu locul actual de muncă pe motiv că nu sunt satisfăcute de nivelul remunerării (situație inadecvată în raport cu venitul).

Șomajul

Numărul șomerilor, estimatconform definiției Biroului Internațional al Muncii (BIM)7, a fost de 28,2 mii, fiind în descreștere față de nivelul anului 2020 (33,1 mii). Șomajul a afectat într-o proporție mai mare bărbații, care au constituit 63,0% din total șomeri şi persoanele din mediul rural – 55,1%8.

Rata şomajului(ponderea şomerilor BIM în forța de muncă) la nivel de ţară a înregistrat valoarea de 3,2%, fiind mai mică față de anul 2020 (3,8%) (indicator ODD 8.5.2 ). Rata șomajului la bărbați a fost de 3,8%, iar la femei de 2,5%; atât în mediul urban, cât și rural indicatorul a înregistrat valori egale, de 3,2% (Figura 8). În rândul persoanelor de 15-24 ani rata șomajului a constituit 9,2%, valoarea acestui indicator a înregistrat disparități importante pe medii (7,7% - urban, 10,4% - rural), iar în categoria de vârstă 15-29 ani acest indicator a avut valoarea de 5,7% (bărbați - 6,8%, femei - 3,9%).

Datele graficului în format .xlsx

Printre persoanele cu dizabilități rata șomajului a fost de 4,2%, inclusiv 3,2% la bărbați și 5,4% la femei, 10,5% în mediul urban și 1,3% în mediul rural.

Subutilizarea forței de muncă

În anul 2021, forța de muncă subutilizată9 a constituit 62,1 mii persoane, alcătuind 7,1% din forța de muncă extinsă10 și fiind în descreștere cu 26,4% față de anul 2020 și cu 36,6% față de anul 2019 (Figura 9).

Datele graficului în format .xlsx

Analiza forței de muncă subutilizate în anul 2021 în comparație cu anul precedent scoate în evidență că toate componentele acesteia (numărul șomerilor, subocuparea și forța de muncă potențială11) au fost în descreștere (Figura 10).

Datele graficului în format .xlsx

În raport cu structura forței de muncă subutilizate după componente, ponderea șomajului și a forței de muncă potențiale în totalul forței de muncă subutilizate, în anul 2021, au înregistrat valori mai înalte față de nivelul anului trecut (șomajul - 45,4% față de 39,2% în 2020 și, respectiv, forța de muncă potențială - 14,2% față de 12,0%), totodată, cota parte a subocupării a fost în descreștere (40,4% în anul 2021 față de 48,8% în anul 2020) (Figura 11).

Datele graficului în format .xlsx

Evoluția celor patru indicatori de subutilizare a forței de muncă care măsoară discrepanțele între oferta de muncă și cererea de muncă estimați în conformitate cu definițiile BIM12 (LU1- rata șomajului, LU2 – rata compusă a subocupării în raport cu timpul și a șomajului; LU3 – rata compusă a șomajului și forței de muncă potențiale; LU4 – indicatorul compozit de subutilizare al forței de muncă, se prezintă în Figura 12.

Datele graficului în format .xlsx

În funcție de sexe, valorile indicatorilor de subutilizate la bărbați au fost mai înalte în comparație cu ale femeilor, înregistrând cele mai înalte discrepanțe la LU2 și LU4 (cu 1,9 p.p mai mare pentru bărbați) (Figura 13).

Datele graficului în format .xlsx

În distribuția pe medii de reședință acești indicatori au avut valori mai ridicate în mediul rural față de urban (în 2020 valorile au fost mai mari în mediul urban față de rural) (Figura 14).

Datele graficului în format .xlsx

Populația în afara forței de muncă

Populația în afara forței de muncă de 15 ani și peste, în anul 2021, a constituit 1248,9 mii persoane sau 58,9% din totalul populației de aceeași categorie de vârstă, fiind în descreștere cu 2,7% față de anul 2020 (1283,6 mii și, respectiv, 59,7% din total populație). În funcție de sexe, ponderea femeilor (57,6%) a fost mai înaltă în comparație cu cea a bărbaților (42,4%), iar ponderea persoanelor inactive din mediul rural a fost mai mare ca ponderea din mediul urban (64,8% și, respectiv, 35,2%).

În cadrul populației inactive cea mai mare pondere, peste 46,7%, revine categoriei de pensionari. Aceștia sunt urmați de grupaelevilor și studenților(13,3%) și grupa persoanelor care îngrijesc de familie (persoanele casnice) (13,3%). În rândul altor persoane inactive se mai regăsesc persoanele care nu doresc să lucreze și nu caută un loc de muncă în Moldova, deoarece deja au un loc de muncă peste hotare sau care planifică să lucreze peste hotare (10,3% comparativ cu 11,8% în 2020). Un alt grup îl formează persoanele (declarate de gospodării) ca fiind plecate peste hotare la lucru sau în căutare de lucru pentru o perioadă mai mică de un an (6,3% sau 79,0 mii), numărul celor din urmă fiind în descreștere cu 12,6% față de anul 2020 (7,0% sau 90,4 mii). Restul este format din alte categorii de populație în afara forței de muncă (Figura 15).

Datele graficului în format .xlsx

Persoanele care au un loc de muncă peste hotare sau intenționează să plece peste hotare și persoanele plecate peste hotare la lucru sau în căutare de lucru predomină în rândul bărbaților (17,3% și, respectiv, 10,9% - la bărbați, față de 5,2% și, respectiv, 2,9% - la femei), iar activitățile de îngrijire de familie sunt mai mult caracteristice femeilor (22,2% comparativ cu 1,2% pentru bărbați) (Figura 16).

Datele graficului în format .xlsx

În anul 2021, ponderea tinerilor NEET13 a constituit 17,2% din numărul total de tineri cu vârsta de 15-24 ani, 26,4% - în rândul tinerilor de 15-29 ani și, respectiv, 30,4% în rândul celor de 15-34 ani (indicator ODD 8.6.1 ). În toate aceste grupe de vârstă indicatorul înregistrează valori mai mari în rândul femeilor în comparație cu bărbații și în descreștere față de anul 2020 (Figura 17).

Datele graficului în format .xlsx

 

 

    • Anexă(10 tabele format .xlsx)

Note:

 

1 Datele sunt prezentate fără teritoriul din partea stângă a Nistrului și mun. Bender.
2 Cercetare statistică selectivă asupra gospodăriilor populației. Metodologia este disponibilă pe site-ul www.statistica.gov.md/ rubrica Metadate / Metodologii statistice - Metodologia anchetei asupra forței de muncă în gospodării.
3 Vârstă de muncă în țările Uniunii Europene conform metodologiei Eurostat.
4 Conform certificatului de încadrare în grad de dizabilitate şi capacitatea de muncă.
5 Prin munca nedeclarată se înțelege orice muncă prestată de o persoană fizică pentru și sub autoritatea unui angajator fără a fi respectate prevederile Codului Muncii referitoare la încheierea contractului individual de muncă.
6Persoane subocupate: persoane care au avut un loc de muncă, al căror număr de ore efectiv lucrate, în total, în timpul perioadei de referință, a fost mai mic de 40 ore pe săptămână, care au dorit şi au fost disponibile să lucreze ore suplimentare.
7Șomeri conform definiției BIM: persoanele de 15 ani şi peste, care în cursul perioadei de referinţă îndeplinesc simultan următoarele condiţii: (a) nu au un loc de muncă şi nu desfăşoară o activitate în scopul obţinerii unor venituri; (b) sunt în căutarea unui loc de muncă, utilizând în ultimele 4 săptămâni diverse metode pentru a-l găsi; (c) sunt disponibile să înceapă lucrul în următoarele 15 zile, dacă s-ar găsi imediat un loc de muncă.
8Numărul șomerilor oficial înregistrați la Agenția Națională pentru Ocuparea Forței de Muncă la 1 ianuarie 2022 a constituit 20,0 mii persoane.
9Forța de muncă subutilizată cuprinde, conform definiției, persoanele subocupate, șomerii și forța de muncă potențială.
10Forța de muncă extinsă este definită ca suma forței de muncă plus forța de muncă potențială.
11Forţa de muncă potenţială reprezintă suma a două categorii de persoane: „persoane inactive care caută un loc de muncă, dar nu sunt disponibile la moment să înceapă lucrul” şi „persoane inactive care nu caută un loc de muncă, dar sunt disponibile să înceapă lucrul”.
12BIM: Biroul Internațional al Muncii.
13Tineri NEET:tineri care nu fac parte din populația ocupată, nu studiază/învață în cadrul sistemului formal de educaţie şi nu participă la niciun fel de cursuri sau alte instruiri în afara sistemului formal de educație (din limba engleză: „Persons Not in Employment, Education or Training).

 

Precizări metodologice:

Informații relevante:

Referințe utile privind evoluția forței de muncă, ocupării și șomajului în unele state ale lumii:

ILO:

Eurostat:

OECD:

 

sdg-ro-08.png

 

Persoană de contact:
Alerguș-Soloviov Mariana
șef al Direcției statistica ocupării
tel. 067 770 786

 

2021 activitățile non-agricole cifre construcții date forța de muncă grupul neet indicatori industriea moldova munca nedeclarată numărul șomerilor ocuparea populația inactivă populația ocupată rata de activitate rata de ocupare rata şomajului sectorul agricol sectorul informal sectorul servicii șomajul statistica statistici statutul profesional

Distribuie
  • Raportează o greșeală. Selectați textul dorit si tastați CTRL+ENTER
Comentarii (0)
Lăsați un comentariu
Adresa de email nu va fi publicată